Metiram

Metiramul este un fungicid de contact pentru programul de protectie a culturilor horticole. Metiramul are actiune de contact, multi-site, impiedicand germinatia sporilor. Prezinta risc scazut de aparitie a rezistentei.  
Beneficii fermier:
-fungicid de contact pentru programul de protectie a culturilor horticole
-are o actiune rapida si vizibila asupra plantelor
-o remanenta destul de indelungata in sol
-se foloseste foarte usor, avand un efect eficient asupra manei la diferite culturi
Avantaje substanta activa:
-este selectiv fata de plantele la care se aplica
-pentru o  mai multa eficacitate se poate aplica in alternanta sau in amestec cu fungicidele sistemice, dupa o verificare a compatibilitatii

Mod de utilizare:
Metiramul se poate aplica in alternanta sau in amestec cu fungicidele sistemice, dupa o verificare a compatibilitatii. Solutia de stropit se va aplica astfel incat sa acopere bine masa vegetativa a plantelor cultivate. Timpul de pauza pana la recoltare: Mar - 21 zile; Tomate - 5 zile; Cartofi - 21 zile; Vita de vie - 28 zile.
Plante tratate: Cartof, Vita de vie, Tomate, Castraveti, Ceapa, Mar, Par, Tutun, Flori
Boli si Ciuperci combatute: Mana, Alternarioza, Septorioza, Patarea cafenie, Alternarioza, Rapan, Rugina.

CulturaAgentul patogenDozaDoza per 20 g
CartofMana (Phytophtora infestans), Alternarioza (Alternaria solani)1.8 kg/ha7 l apa/110 mp
CeapaMana (Peronospora destructor)0.2%10 l apa
CastravetiMana (Pseudoperonospora cubensis)0.2%10 l apa
TomateMana (Phytophtora infestans), Patarea alba (Septoria lycopersici), Patarea cafenie (Cladosporium fulvum), Alternarioza (Alternaria solani)0.2%10 l apa
TutunMana (Peronospora tabaciana)0.2%10 l apa
Mar, ParRapan (Venturia inaequalis)0.25%8 l apa
Vita de vieMana (Plasmopara viticola)0.2%10 l apa
FloriRugina garoafelor (Uromyces caryophyllinus)0.3%7 l apa

Sulfatul de cupru - Piatra vanata

Obținere
Sulfatul de cupru (II) se obține în urma reacției oxidului de cupru sau a cuprului cu acidul sulfuric. Iată ecuația reacției chimice:
{\displaystyle \mathrm {CuO+H_{2}SO_{4}\rightarrow CuSO_{4}+H_{2}O} } {\displaystyle \mathrm {Cu+2H_{2}SO_{4}\rightarrow CuSO_{4}+SO_{2}\uparrow +2H_{2}O} }
În industrie se obține prin tratarea cuprului cu acid sulfuric diluat în prezență de aer. E o metodă mai avantajoasă pentru că se face economie de acid sulfuric.

Purificarea sulfatului de cupru - separarea de impuritățile izomorfe


Sulfat de cupru cristalizat
Sulfatul de cupru obținut experimental sau cel comercial este impurificat izomorf cu FeSO4. Reactivul CuSO4·5H2O de puritate analitică (p.a.) nu conține Fe2+.
Purificarea substanțelor impurificate izomorf nu se mai poate face doar printr-o simplă recristalizare. Purificarea se poate realiza printr-un număr mare de recristalizări deoarece cele două săruri nu se găsesc în același raport în cristale (soluții solide) și în soluția apoasă (sau într-un alt solvent).
O altă cale mai bună este transformarea substanței care impurifică într-o altă combinație chimică care nu mai este izomorfă cu sarea supusă purificării. În cazul nostru, CuSO4 impurificat cu FeSO4, se poate oxida impuritatea la Fe2(SO4)3, prin fierberea unei soluții obținută din substanța impură cu PbO2(s) (oxidant). Fe2(SO4)3 nu este izomorf cu CuSO4. Se filtrează și se separă agentul oxidant, iar din soluția obținută cristalizează CuSO4·5H2O care nu mai conține FeSO4. La recristalizare se obține CuSO4·5H2O pur. Compusul Fe2(SO4)3 se mai poate separa prin tratare cu o suspensie de BaCO3 în apă, când Fe(III) precipită ca Fe(OH)3, iar SO42- precipită ca BaSO4:

{\displaystyle \mathrm {Fe_{2}(SO_{4})_{3}(aq)+3BaCO_{3}+H_{2}O(l)\rightarrow 2Fe(OH)_{3}(s)+3BaSO_{4}(s)+CO_{2}(g)} }

Determinarea purității
Puritatea CuSO4·5H2O se determină prin dozarea Cu(II) prin metoda iodometrică. Metoda se bazează pe oxidarea anionilor de iodură (I) la iod elementar (I2(s)) de către ionii Cu(II)(aq), urmată de titrarea iodului cu o soluție apoasă 0.1 N de tiosulfat de sodiu cu F cunoscut în prezență de amidon (indicatorul) conform reacțiilor:
{\displaystyle \mathrm {2CuSO_{4}(aq)+4KI(aq)\rightarrow 2CuI(s)+I_{2}(s)+2K_{2}SO_{4}(aq)} }
{\displaystyle \mathrm {I_{2}(s)+2Na_{2}S_{2}O_{3}(aq)\rightarrow 2NaI(aq)+Na_{2}S_{4}O_{6}(aq)} }


Utilizare
Piatra vânătă este folosită:
  • la fabricarea de zeamă bordeleză împreună cu hidroxidul de calciu (varul stins);
  • ca reactiv în chimia anorganică;
  • ca mijloc de identificare pentru apă (cel anhidru);
  • la obținerea altor săruri de cupru.

Nicosulfuron

Erbicid postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate
anuale si perene din culturile de grau si porumb

Mod de actiune
Nicosulfuronul prezinta actiune sistemica si de contact, cu eficacitate ridicata inclusiv asupra buruienilor avansate în vegetatie si a celor perene. Nicosulfuronul este activ de la 5 grade C si penetreaza in buruieni in mai putin de 1 ora de la tratament (risc scazut de spalare prin precipitatii). Nicosulfuronul prezinta o selectivitate foarte buna pentru grau si porumb la dozele si momentele de aplicare recomandate.

Spectru de combatere
Buruieni dicotiledonate anuale
Amaranthus retroflexus (stir), Ambrosia elatior (iarba parloagelor), Anthemis arvensis (musetelul cainelui), Atriplex patula, (loboda), Capsela bursa-pastoris (traista ciobanului), Chenopodium album (spanac salbatic), Datura stramonium (ciumafaie), Galium aparine (turita)*, Galinsoga parviflora (busuioc salbatic), Hibiscus trionum (zamosita), Lamium purpureum (urzica moarta), Matricaria chamomilla (musetel), Papaver rhoeas (mac salbatic), Polygonum convolvulus (hrisca urcatoare), Polygonum persicaria (iarba rosie), Ranunculus acer (piciorul cocosului), raphanus raphanistrum (ridiche salbatica), Rumex acetosela (stevie), Sinapis arvensis (mustar salbatic), Senecio vulgaris (spalacioasa), Solanum nigrum (zarna), Sonchus asper (susai), Thlaspi arvense (pungulita), Xantium spp. (cornuti).

* eficacitate buna pana în stadiul 2 verticile si insuficienta dupa acest stadiu.

Buruieni dicotiledonate perene
Cirsium arvense (palamida), Convolvulus arvensis (volbura)

Mod de utilizare
Grau: 1 l/ha postemergent. Momentul optim de aplicare este intre inceputul infratitului si al doilea nod format. Volumul de solutie este de 200-400 l/ha.
Porumb: 0,8-1 l/ha, aplicat intre stadiile de 4-8 frunze.

Avantaje
- este eficace asupra multor buruieni dicotile anuale si perene din culturile de cereale si porumb
- penetreaza în buruieni în mai putin de 1 ora (risc scazut de spalare datorita precipitatiilor), cu efecte rapide vizibile în ziua aplicarii
- este activ începand de la temperaturi de 5 grade C
- are o perioada foarte lunga de utilizare la cereale (de la începutul înfratirii pana la sfarsitul împaierii)
- stocurile ramase de la cereale pot fi utilizate ulterior la porumb.

Sare DMA

Sarea DMA este un erbicid pe bază de acid 2,4 D din sare DMA, cu utilizare în postemergenţă în combaterea buruienilor dicotiledonate la grâu şi porumb. Produsul ajunge în frunze după numai 2 ore de la aplicare, iar primele efecte apar după 12 – 18 ore. În timp de o săptămână are loc distrugerea totală a buruienilor.
 
Sarea DMA se aplică de la înfrătire până la formarea primului internod, la grâu, iar la porumb în stadiul de 4 – 6 frunze. Are eficacitate maximă la temperaturi de peste 8 grade Celsius. Nu se aplică la temperaturi peste 25 grade Celsius. În cazul Sarea DMA nu există restricţii de rotaţie a culturilor. Volumul de apă pentru prepararea soluţiei este de 200 – 400 l/ha.
 
Sarea DMA este compatibil cu erbicidul fluroxipir aplicat asociat în doză de 0,4 l/ha.
 
Grau
Spectru de combatere: Buruieni dicotiledonate sensibile (Cirsium, Sinapis, Capsella, Thlaspi, Chenopodium)
Doza omologată: 1,0 l/ha, postemergent, de la înfrăţire – formarea primului internod, buruieni sub 3 frunze

Porumb
Spectru de combatere: Buruieni dicotiledonate sensibile (Cirsium, Amaranthus, Chenopodium, Sinapis, Xanthium, în faza optimă)
 
Doza omologată: 1,0 l/ha, postemergent, porumb 4 – 6 frunze

 
Glifosatul este un erbicid total, neselectiv, nerezidual, cu actiune asupra unui spectru larg de buruieni mono si dicotiledonate, anuale si perene, inclusiv specii rezistente la rizomi. Aplicat postemergent, se absoarbe rapid prin epiderma si stomatele frunzelor, se transloca prin planta, acumulandu-se in tesuturile meristematice (varfurile de crestere) ale radacinii pe care le distruge.

Glifosatul, aplicat pe buruienile rasarite incepand cu faza de rozeta, pana la inflorirea acestora, este absorbit foarte repede prin frunze (4-6 ore) si translocat in toate organele vitale. La buruienile anuale erbicidul se acumuleaza in tesuturile meristematice (varfurile de crestere), iar la buruienile perene, in bulbi si rizomi, ducand la distrugerea acestora. Din punct de vedere biochimic glifosatul inhiba formarea unei enzime specifice ceea ce duce la oprirea sintezei acizilor aminoaromatici. Simptomele actiunii glifosatului se vad dupa 7-8 zile, cand buruienilor se ingalbenesc si se usuca. Deoarece actioneaza numai asupra plantelor verzi in vegetatie, nu afecteaza buruienile care nu au rasarit. Este necesara protejarea culturilor fata de orice contact accidental. Nu afecteaza pomii fructifeni daca produsul ajunge pe coaja matura.

La manipularea si aplicarea erbicidului glifosat, precautiile sunt minime, deoarece prezints o toxicitate redusa pentru om, animale si mediu. Glifosatul, nu indica probleme de toxicitate pnivind remanenta in sol. Deoarece este corosiv, pentru prepararea si aplicarea produsului trebuie folosite recipiente din plastic, fibra de sticla, aluminiu si otel inoxidabil.

Plante tratate: Plantatii viticole, Plantatii pomicole, Plantatii silvice, Miristi, Canale de Irigatii si alte zone necultivate.

Buruieni combatute: Buruieni mono si dicotiledonate anuale si perene

Cultura Buruieni combatute Doza
Livezi pe rod Buruieni anuale si perene 3-4 l/ha (150 l apa)
Pir gros, Volbura 4.5 l/ha (15 l apa)
Vita de vie Buruieni anuale si perene (exceptie volbura) 3  l/ha (150 l apa)
Grau Buruieni anuale si perene, Desicant (cu 14-16 zile inainte de recoltarea) 3-4 l/ha (150 l apa)
Floarea-soarelui Inainte de recoltare 2-3 l/ha (150 l apa)
Pepiniere silvice Monocotiledonate si dicotiledonate 4 l/ha postemergent
Plantatii silvice Monocotiledonate si dicotiledonate 5 l/ha postemergent
Miristi Costrei 3-4 l/ha (150 l apa)
Canale de irigatii Buruieni perene 5-6 l/ha
Cai ferate Monocotiledonate si dicotiledonate anuale si perene 4-6 /ha postemergent

Imidacloprid

Imidaclopridul are un mod de actiune complex (prin contact, prin ingestie si pe cale respiratorie), cu eficacitate ridicata in combaterea multor specii de insecte, acarieni si afide daunatoare in plantatiile pomicole.
 
Imidaclopridul este omologat pentru tratamente la meri, pruni si ciresi (in pepiniere, plantatii tinere si pe rod), in perioada repausului vegetativ *, la concentratia de 1,5%*) repausul vegetativ la pomi - este perioada de timp dintre caderea frunzelor (toamna tarziu) si inceputul dezmuguritului (primavara devreme). Pentru evitarea oricaror riscuri de fitotoxicitate la pomii porniti in vegetatie, aplicarea tratamentelor in primavara, la inceputul dezmuguritului, nu trebuie sa depaseasca faza de „urechiuse de soarece" la mar sau faza de „buton verde" la prun si cires. In general, se face un singur tratament, care, de regula, se aplica la sfarsitul repausului vegetativ/inceputul dezmuguritului. Tratamentele se fac cu mijloace de stropit terestre, prevazute cu sisteme de agitare continua a solutiei de stropit din rezervor, si bine reglate pentru o pulverizare cat mai fina a solutiei de stropit si o acoperire/imbaiere cat mai buna a ramurilor si trunchiurilor pomilor, evitandu-se insa scurgerile/siroirile de solutie pe sol. Tratamentele se fac, pe cat este posibil, cand temperatura ambianta depaseste 10°C, este calm atmosferic (pentru evitarea driftului) si nu exista conditii de precipitatii in timpul sau imediat dupa aplicarea tratamentelor.

Plante tratate: Mar, Prun, Cires, Cais, Piersic, Vita de vie

Insecte combatute: Paduchele de San Jose, Acarianul rosu al pomilor, Paianjenul comun, Paduchele testos

Meptildinocap - Dinitrofenol

Meptildinocapul este un fungicid cu actiune de contact destinat combaterii fainarii la vita de vie si mar.

Mod de utilizare:
La vita de vie se foloseste pentru combaterea fainarii. Se utilizeaza pentru 2-4 tratamente pre si postflorare. Protejeaza cultura 8-10 zile de la aplicare, doza fiind de 0.05% (0.5 l/ha).
La mar se foloseste pentru combaterea fainarii. Se utilizeaza pentru 2-5 tratamente pre si postflorale in alternanta sau in asociere cu produse sistemice, in doza de 0.05% (0.75 l/ha). Protejeaza cultura intre 8-10 zile de la aplicare. Volumul de solutie este de 1000 l/ha la vita de vie si 1500 l/ha pentru pomii fructiferi.
Compatibilitate: Este compatibil cu o gama larga de pesticide, fertilizanti foliari si stimulatori de crestere. In situatia utilizarii lui in combinatii necunoscute, se recomanda efectuarea unui test in prealabil.
Plante tratate: Mar, Vita de vie
Boli si Ciuperci combatute:  Fainare, Acarieni (efect secundar)

Alte trasaturi:
-fungicid special pentru fainarea vitei de vie si mar, fungicid ce nu ataca strugurii si merele
-se poate aplica la temperaturi intre 5 si 35 grade celsius
-pe langa faptul ca este un foarte bun fungicid, este si un foarte bun acaricid
-are o remanenta destul de indelungata in sol
-foarte bun pentru utilizare ca partener de amestec in strategii antirezistenta
-impiedica dezvoltarea populatiilor de acarieni
-actioneaza rapid asupra miceliului ciupercii si are o persistenta lunga


Cultura
Mar - Fainare, Acarieni (secundar) - 0.05% (0,75 l/ha)
Vita de vie - Fainare, Acarieni (secundar) - 0.05% (0,75 l/ha)


Hidroxidul de cupru

Hidroxidul de cupru fungicid de contact pentru combaterea bolilor la cartof, tomate, castraveti, fasole, ceapa, vita de vie, mar, par, cires, sfecla de zahar, hamei
Spectru de combatere: mana, alternarioza, patarea alba, patarea cafenie, patarea unghiulara, focul bacterian al rosaceelor, arsura comuna si aureolata, rapan
Cultura: legume, mar, par, vita de vie, cartof, sfecla de zahar, hamei

Mod de actiune - fungicid de contact cu o capacitate de penetrare în plante si de protejare foarte buna.

Aceste caracteristici confera produsului capacitatea de a combate ciupercile patogene, în special din grupa Phycomycete (care produc mana), dar si focul bacterian al rozaceelor.
Hidroxidul de cupru are actiune preventiva foarte buna prin inhibarea germinatiei sporilor si de blocare a dezvoltarii miceliului în planta.
Perioada de protectie este in functie de conditiile locale si variaza de la 7 la 14 zile .
In conditii de infestare puternica, se va utiliza doza maxima omologata.
Mod de utilizare - Hidroxidul de cupru se utilizeaza pentru tratamente pe vegetatie, efectuate preventiv la avertizare sau când sunt conditii favorabile de dezvoltare a patogenilor dupa cum urmeaza:
 
Tomate: 0,4%, (30g la 7,5 l apa) - impotriva manei (Phytophtora infestans).Cantitatea de solutie este de 800 - 1000 l/ha. Tratamentele se aplica la un interval de 7 – 10 zile intre stropiri. Timp de pauza: 7 zile. 
 
Sfecla de zahar: 0,4%(30g la 7,5 l apa) impotriva manei (Peronospora schachtii). Tratamentele se aplica la un interval de 7 – 10 zile intre stropiri.
 
Hamei: 0,4%, 4kg/ha,(30g la 7,5 l apa) impotriva manei (Peronoplasmopara humuli).  Cantitatea de solutie este de 1.000 - 2.000 l/ha Timp de pauza: 60 zile. Tratamentele se aplica la un interval de 7 – 10 zile intre stropiri.
 
Castraveti: 0,3%, 3,0 kg /ha, (30g la 10 litri apa) - impotriva manei (Pseudoperonospora cubensis), patarea unghiulara (Pseudomonas lachrymans) - 0,4%, ,0 kg /ha, (30g la 7,5 litri apa). Tratamentele se aplica la un interval de 7 – 10 zile intre stropiri. Cantitatea de solutie este de 600-1000 l/ha. Timp de pauza: 3 zile.
 
Mar, gutui: –  combate focul bacterian al rosaceelor ( Erwinia amylovora) - prefloral - 0,2%(30g la 15litri apa), postfloral 0,04%(30g la 75litri apa), 0,3%(30g la 10 litri apa) impotriva rapanului (Venturia inaequalis.)
 
Par, gutui - impotriva focului bacterian al rosaceelor ( Erwinia amylovora) - prefloral - 0,3%(30g la 10litri apa), postfloral 0,04%(30g la 75litri apa). Se recomanda 1- 3 tratamente: 2 inainte de inflorit, unul imediat dupa inflorit, la un interval minim intre stropiri de 7 zile si de 21 zile in perioada infloritului. Cantitatea de solutie este de 1000-1500 l/ha. Timp de pauza inaintea recoltarii: nu se aplica.
 
Fasole: 0,25%(30g la 12 l apa) impotriva arsura comuna (Xanthomonas phaseoli), arsura aureolata (Pseudomonas phaseolica). Tratamentele se aplica la un interval de 7 – 10 zile intre stropiri.
 
Vita de vie: 0,2 – 0,3% impotriva manei (Plasmopara viticola). Se aplica maxim 4 tratamente, 2 inainte si 2 dupa inflorit, la un interval de 7 – 14 zile intre stropiri si 30 de zile intre ultimul tratament inaintea infloritului si primul dupa inflorit. Cantitatea de solutie este de 800 - 1000 l/ha. Timp de pauza: 60 zile
 
Cartof: 3 kg/ha (30g la 6 litri apa) impotriva manei (Phytophthora infestans). Se aplica in cel mult 3 tratamente, la un interval de 14 zile incepand cu fenofaza inainte de incheierea randurilor. Cantitatea de solutie este de 300 - 400 l/ha. Timp de pauza: 14 zile.


Oxiclorura de cupru

Oxiclorura de cupru se prezintă sub formă de pulbere umectabilă fină, omogenă, mobilă, fără tendinţă de aglomerare, de culoare verde, cu un conţinut de 50% cupru metalic sub formă de oxiclorură de cupru.
Oxiclorura de cupru are acţiune fungicid-bactericidă de contact, cu eficienţă ridicată în prevenirea şi combaterea unora dintre cele mai păgubitoare boli ale plantelor, prin tratamente preventive aplicate înainte de/sau la apariţia primelor simptome de boală.
Oxiclorura de cupru este omologat pentru tratamente în perioada de vegetaţie, prin stropiri în volume normale de apă, la următoarele culturi, concentraţii şi doze:
Cultura Agentul de dăunare Concentraţia/Doza
MĂR Rapănul (Venturia inaequalis)
Focul bacterian (Erwinia amylovora)
0,3% (4,5 kg/ha în 1500 l apă)
PĂR Rapănul (Venturia pirina)
Focul bacterian (Erwinia amylovora)
0,3% (3 kg/ha în 1000 l apă)
PRUN Patarea roşie a frunzelor (Polystigma rubrum)
Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophylla)
Monilioza fructelor (Monilinia spp)
0,2% (2 kg/ha)
GUTUI Focul bacterian (Erwinia amylovora) 0,3% (4,5 kg/ha)
CIREŞ, VIŞIN Pătarea frunzelor (Blumeriella jaapi) 0,2% (2 kg/ha)
TOMATE Mana (Phytophtora infestans)
Alternarioza (Alternaria solani)                            Băşicarea (Xanthomonas vesicatoria)
Pătarea pustulară (Pseudomonas tomato)
0,5 % (4-5 kg/ha)
CASTRAVEŢI Mana (Pseudoperonospora cubensis)
Pătarea unghiulară (Pseudomonas lacrymans)
0,5 % (4-5 kg/ha)
CEAPĂ Mana (Peronospora destructor) 0,5 % (4-5 kg/ha)
VIŢA DE VIE Mana (Plasmopara viticola) 3,0 kg/ha în 1000 l apă
CARTOF Mana (Phytophtora infestans) 3,0 kg/ha
FASOLE Arsura comună (Xanthomonas phaseoli) 0,25% (2,5 kh/ha)
Oxiclorura de cupru se aplică cu echipamente de stropit prevăzute cu dispozitive de agitare continuă a soluţiei din rezervor şi bine reglate pentru asigurarea unei pulverizări cât mai fine şi o acoperire cât mai bună a frunzelor pe ambele feţe, a inflorescenţelor şi fructelor, a lăstarilor, ramurilor şi tulpinilor plantelor tratate.
Oxiclorura de cupru se poate aplica împreună  cu unele produse autorizate pentru tratamentele de iarnă-primăvară, cu alte fungicide şi insecticide, avându-se în vedere recomandările din tehnologiile de cultură privind cele mai eficiente asocieri, precum şi cu unii fertilizanţi foliari. Este incompatibil cu produsele pe bază de sulf elemental.

Propiconazolul - Triazol - Conazol

Propiconazolul este un fungicid cu acţiune sistemică împotriva ciupercilor fitopatogene din clasele Basidiomycetes (Puccinia spp.), Ascomycetes (Erysiphe, Mycospherella, Sphaeroteca etc.) şi Deuteromycetes (Septoria, Cercospora etc.).  Substanţa activă propiconazol face parte din grupa triazolilor şi acţionează prin inhibarea biosintezei ergosterolului în pereţii celulari ai organismelor ţintă, caracteristica sa fiind persistenţa în ţesuturi şi deci perioada îndelungată de activitate. Produsul se absoarbe prin toate ţesuturile verzi şi se traslocă ascendent, protejând astfel creşterile noi. Datorită proprietăţilor sale, produsul are acţiune preventivă dar şi curativă şi eradicantă (distruge infecţiile incipiente). Pentru a preveni instalarea rezistenţei patogenilor, se va evita aplicarea a mai mult de 2 tratamente cu propiconazol la aceeaşi cultură şi pe aceeaşi suprafaţă într-un sezon.
Tratamentele se aplică la apariţia primelor simptome sau la avertizare.
Castraveti
Spectru de combatere: Făinare (Sphaerotheca fuliginea)
Doza omologată: 0,015 % (0,15 l/ha)
Se aplică tratamente cu volum normal de soluţie, ţinând cont de gradul de dezvoltare a frunzişului plantelor de cultură, cu mijloace terestre de pulverizare. Momentul optim este la apariţia primelor simptome de infecţie incipientă sau preventiv, când vremea este caldă şi cu umiditate relativă a aerului ridicată.
Garoafe
Spectru de combatere: Rugina (Uromyces dianthi)
Doza omologată: 0,02%
Se aplică tratamente cu volum normal de soluţie, ţinând cont de gradul de dezvoltare a frunzişului plantelor de cultură, cu mijloace terestre de pulverizare. Momentul optim este la apariţia primelor simptome de infecţie incipientă sau preventiv, când vremea este caldă şi cu umiditate relativă a aerului ridicată.
Grau
Spectru de combatere: Complex de boli foliare (Erysiphe graminis, Puccinia spp., Septoria tritici, Fusarium spp.)
Doza omologată: 0,5 l/ha
Momentul optim de tratament este primăvara, după înfrăţirea cerealelor şi pe parcursul împăierii, când în mod normal sunt condiţii optime de infecţie.
 Mar
Spectru de combatere: Făinare (Podosphaera leucotricha)
Doza omologată: 0,03 %
Tratamentele se aplică la avertizare, mai ales la soiurile şi speciile sensibile sau la apariţia primelor semne de infecţii secundare pe lăstari (frunze răsucite, fără făinare vizibilă încă). Volumul de soluţie depinde de înălţimea şi densitatea coroanelor pomilor, asigurându-se o concentraţie corespunzătoare de 0,03% produs.
Orz
Spectru de combatere: Complex de boli foliare (Erysiphe graminis, f. sp. hordei, Rhynchosporium secalis, Helminthosporium spp.)
Doza omologată: 0,5 l/ha
Momentul optim de tratament este primăvara, după înfrăţirea cerealelor şi pe parcursul împăierii, când în mod normal sunt condiţii optime de infecţie.
Piersic
Spectru de combatere: Făinare (Sphaerotheca pannosa)
Doza omologată: 0,03 %
Tratamentele se aplică la avertizare, mai ales la soiurile şi speciile sensibile sau la apariţia primelor semne de infecţii secundare pe lăstari (frunze răsucite, fără făinare vizibilă încă). Volumul de soluţie depinde de înălţimea şi densitatea coroanelor pomilor, asigurându-se o concentraţie corespunzătoare de 0,03% produs.
Plantatii silvice si pepiniere
Spectru de combatere: Făinare (Microsphaera abbreviata)
Doza omologată: 0,03 % (0,3 l/ha)
Se fac tratamente preventive şi curative la speciile sensibile la făinare.
  
Vita de vie
Spectru de combatere: Făinare (Uncinula necator)
Doza omologată: 0,2 l/ha
Tratamentele se fac în preajma înfloritului şi până la compactarea ciorchinilor, asigurând o normă de 0,2 l/ha (de regulă în 1000 litri soluţie). Echipamentul de tratare trebuie să asigure o pulverizare corespunzătoare inclusiv a părţilor mai puţin expuse ale butucilor de vie (mai ales partea inferioară şi ciorchinii).

Legarea in uscat a vitei de vie

O lucrare de mare importanta o constituie inclusiv legarea vitei de vie. Modul in care legam via pe sistemul de palisare, de sustinere al butucilor, are efecte mari asupra calitatii celorlalte lucrari si asupra calitatii strugurilor. 
Dupa cum veti observa in imaginile de mai jos, legarea vitei de vie o realizez doar cu doua materiale: mlaja = rachita = salcie si rafie de legat via de la Wagner SRL Tulcea. Nu dispun de suficienta mlaja, incat sa pot lega via, asa ca ma vad nevoit sa suplinesc deficitul cu un alt material care sa nu afecteze butucul si care sa fie rezistent. Rafia de la Wagner SRL Tulcea, o utilizez si la legarea lastarilor verzi, deoarece isi pastreaza rezistenta pe toata durata sezonului, iar anul urmator se rupe cu usurinta si se poate realiza o legatura noua. In sezonul in curs, nici mlaja si nici rafia nu stranguleaza vita de vie, oferindu-i posibilitatea de crestere in diametru. 
Cum se leaga via in stilul de care amintesc?! Simplu. Daca mai toata lumea face musai incordatul coardelor de vita, eu nu mai fac acest lucru.
Butucul de mai imagine este un butuc de Feteasca regala, cu varsta de 26 de ani. Dupa cum puteti vedea, fiecare mugure este "pocnit", iar cresterea este verticala. Prin urmare, fiecare lastar se va prinde de sarme prin proprii carcei, iar o eventuala intarziere a legarii lastarilor, nu va impiedica efectuarea lucrarilor mecanice. In plus, acest tip de legare ofera o expunere mai mare la soare a strugurilor, care vor fi expusi pe toata suprafata sistemului de palisaj (sa-i spunem asa). 
Un alt beneficiu, il constituie situatia in care apar ploi in timpul campaniei de recoltare, din toamna, iar putregaiul cenusiu bate la usa. Tipul acesta de legare, ofera o mai mare aerisire a butucului, prin urmare strugurii se vor zvanta mai repede, impiedicandu-se formarea putregaiului. Nema putregai, nema costuri pentru tratamente impotriva putregaiului. Avantaj viticultor!
Acuma, nu vrea sa fiu mediocru si sa va expun doar avantajele, care sunt cu nemiluita. Singurul dezavantaj si cel mai mare este o eventuala grindina, care va va pune cu genunchii pe coji de nuca, din cauza expunerii mari a strugurilor. Acestia nu vor mai fi aparati de excesul de frunze si lastari, prin urmare, o grindina va periclita intreaga recolta.
Problema aceasta o putem rezolva fara ajutorul politicului, asteptand sa ne faca statii anti-grindina, care sunt costisitoare ca infiintare, ca intretinere si punere in functiune. Cele mai ieftine, la indemana statii antigrindina, cu costuri 0 (zero) sunt clopotele bisericilor din localitati. Daca la fiecare atentionare de formare a norilor din care pot avea loc caderi de grindina, s-ar bate clopotele de la toate bisericile din arealul avertizat, ne-am putea proteja culturile fara probleme.
Pana la urmatorul articol, va urez spor la treaba si recolte bogate!

Taierea vitei de vie - video


Via pe care ati vazut-o in clip este de circa 25 de ani in proprietatea familiei mele si a fost infiintata in anii '70. Prin urmare este o vie cu o varsta inaintata, daca luam in calcul suprafetele de vie defrisate si transformate in terenuri arabile sau supuse proiectelor de reconversie al plantatiilor cu vita de vie.
Dupa cum v-a prezentat Tarzan (este o porecla), fiecarui butuc i se lasa maxim 4 vite (noi si multianuale). La butucul respectiv, au fost lasate 3 vite multianuale si una noua; situatia difera de la butuc la butuc, deoarece sunt situatii in care toate vitele pot fi noi sau toate pot fi multianuale. Fiecare butuc in parte este o entitate individuala, prin urmare va raspunde diferit la acelasi tip de lucrare. In plus, acea parcela cuprinde (pe acelasi rand) mai multe soiuri de vita de vie, mai exact, este un cupaj tehnologic. Pe un rand se gasesc in proportie de aproximativ 50% butuci de Merlot, 30% butuci de aligote, iar restul de 20% sunt butuci de Feteasca alba, Feteasca regala, Chasselas, Muscat hamburg, Feteasca neagra. Nu va spun ce chin e la recoltat, ca trebuie sa intru sa culeg fiecare soi in parte. Nu fac reconversie, deoarece maturitatea butucilor se observa in calitatea vinului, deoarece clonele utilizate la plantarea se preteaza bine zonei.
Pentru cei inaintati in varsta modul acesta de lucru se va traduce sub forma "slutesti via". Nu e o "sluteala" a viei, deoarece:
AVANTAJE:
- tipul de taiere tip arbust ofera posibilitatea de reinnoire a corzile. Tipurile de taiere inalta si semi-inalta dau probleme, taietorilor, in refacerea butucului deasupra punctului de altoire. Pastrand mereu lemn tanar (dupa cum se vede via nu e padure, iar butucul nu e copac), radacina nu este suprasolicitata in vederea hranirii lemnului neproductiv, intregul complex de substante nutritive extras din sol prin radacina este distribuit catre lastarii verzi si inflorescente, respectiv struguri.
- curatarea de pe punctul de altoire (acum ditamai capatana) a resturilor de lastari neviabili, da posibilitatea de "intepare" a unor lastari noi, tineri, viabili, in vederea reinnoirii corzilor multianuale, corzi care au ca scop obtinerea rodului.
- este important curatarea de carceii lemnificati. Taierea vitei de vie este o lucrare prin care se elimina pana la 80% din materialul lemnos al butucului. Dupa cum se poate vedea, Tarzan a scos foarte putin material lemnos, deoarece prin scurtarea lastarilor verzi procentul a scazut. In via pe care o adminsitrez, scurtarea lastarilor o realizez de cel putin trei ori, pe sezon, pentru ca asa imi cere butucul, nu ca are un scop stiintific anume.
- cele 4 vite lasate are ca scop "nesufocarea" butucului in perioada de vegetatie. Sunt viticultori care lasa 6 - 8 vite, ca sa aibe productie. Diferenta valorii cantitative nu difera intre cele doua variante; ce difera este numarul de struguri: daca ei obtin circa 50 - 51 de struguri pe un butuc, eu obtin 20 - 30 de struguri. Un numar mai mic de vite, presupune un numar mai mic de lastari verzi. Asta permite o aerare mai buna a butucului si o scurgere mai rapida a apei, in cazul precipitatiilor din timpul verii si toamnei. Sunt atatia viticultori care "fac tensiune" cand ploua toamna, in campanie, cu gandul ca intra putregaiul in struguri si se fac "lana".
- legarea vitelor de prima si a doua sarma, fara incordat, favorizeaza prinderea lastarilor tineri, prin carcei, de sistemul de palisare. Aproximativ 40% din procesul de teire sau legare al lastarilor este realizat in mod natural. De ce? Cu exceptia soiului Rkakitzeli sau arcatica sau iarcatica (soi a caror lastari au o crestere erecta), toate celelalte soiuri au lastari cu crestere semierecta. Prin urmare, o eventuala intarziere a lucrarii de legare a lastarilor verzi nu va da batai de cap lu' nenea tractoristu' sa faca tratamentele fitosanitare in vie, acuzand ca nu poate intra ca "s-au unit lastarii".
- un numar redus de vite ofera avantajul si siguranta fermierului ca fiecare vita va fi legata individual si nu buchet, cum obisnuiesc sa faca zilierii, care trebuie sa indeplineasca norma. Este important ca legarea vitelor sa se faca strans de sarma, sa nu se poata misca. De aceea, cea mai buna legatura este cea cu mlaja = salcie = rachita (fiecare ii spune cum e specific zonei). Legate strans, se evita ruperea legaturii la eventuale adieri de vant, cand butucul este in vegetatie.
- butucul fiind bine aerat, inclusiv strugurii vor fi expusi mai bine radiatiei solare, nemaifiind necesara lucrarea de frunzarit a butucului. La o singura trecere a muncitorului, acesta poate face: legarea lastarilor (care nu se va mai realiza buchet, decat daca "mister" e incapatanat), eliminarea lastarilor care depasesc inaltimea sistemului de palisare, eliminarea lastarilor sterili - fara rod, fara a mai fi nevoie sa se faca frunzaritul butucului. 
- o aerare buna a butucului este binevenita si la efectuarea tratamentelor fitosanitare. Ce e drept, atomizoarele folosite nu produc o presiune prea mare a aerului care insoteste pelicula de solutie, iar o aglomeratie de lastari nu va fi suficient de bine acoperita cu solutie. Nu se poate spune acest lucru si in cazul folosirii pompelor romanesti vechi, MSP-uri sau MSPP-uri. Cu toate ca sunt mai grele si necesita un volum mai mare de solutie aplicat la hectar, au avantajul realizarii unui jet de aer puternic, jet care favorizeaza acoperirea unei suprafete mult mai mari de vegetatie din butuc, in cazul aglomerarii de lastari. Acum, mai depinde si de nenea tractoristu'; daca se considera Schumacher, indiferent de utilaj, mare branza tot nu face, iar tratamentul trebuie repetat sau urmatorul tratament trebuie efectuat la un numar mai mic de zile decat ar fi trebuit.
- intreaga productie nu se va mai situa la nivelul primei sarme, eventual la a doua. Ci va fi distrubuita pe toata suprafata butucului, ca-n imaginea de mai jos.


Autumn sensation with a Merlot vine by Aurelian Lupu on 500px.com
Imaginea este realizata in 2013, la un butuc de Merlot. Se poate vedea clar ca strugurii nu stau unii in altii, iar aerul zvanta orice picatura de apa din ploaie sau roua, evitandu-se aparitia putregaiului cenusiu in plina campanie. 
DEZAVANTAJE:
- marele si singurul dezavantaj il constituie si avantaj. Expunerea strugurilor la radiatia solara constituie un dezavantaj in cazul unei caderi de grindina, chiar si o cadere de scurta durata. Dar acest fapt poate fi evitat atat cu sistemele anti-grindina, dar cea mai veche, ieftina, dar neutilizata metoda, pentru ca e veche, o constituie tragerea clopotelor de la bisericile din zona podgoriilor. Este metoda folosita din vechi perioade, care a dat rezultate de fiecare data. Dar lenea si "emanciparea" noastra asteapta niste sisteme antigrindina suficient de costisitoare si a caror eficienta nu este una de 100%; dar sistemul acela are un buton si atat, nu tragi de ditamai franghia.
Iar un alt aspect pe care nu l-am mentionat nici in clip, este acela ca toamna nu mai realizez aratura de toamna. Imi spunea un viticultor ca "nu ari, nu creste via". Eu nu am arat-o si am scurtat-o de cel putin trei ori, anul trecut, in conditiile in care precipitatiile au fost normale, nu exagerate cantitativ.
Daca mai aveti neclaritati, lasati in sectiunea comentarii nedumerirea voastra si va voi oferi un raspuns. Dintr-o postare anterioara, cu tabelul de pesticide, folosind acest tip de taiere si legare, puteti alege produsele fitosanitare cele mai ieftine si sa efectuati un tratament eficient, care sa nu usture la buzunar. Ca in fond, muncim ca sa traim.
Spor si recolte sanatoase va doresc!

Tebuconazol - Triazoli - Conazoli

Tebuconazolul este o substanță activă din grupa chimică a triazolilor. Acesta acționează prin inhibarea pe două căi a biosintezei ergosterolului în pereții celulari ai organismelor țintă. Odată absorbit în țesuturi (în maxim 2 ore de la aplicare), produsul se translocă acropetal și are o remanență de circa 3 – 4 săptămâni. Datorită proprietăților sale, produsul are acțiune preventive dar și curativă și eradicantă. Pentru a preveni instalarea rezistenței patogenilor se va evita aplicarea a mai mult de 2 tratamente cu tebuconazol la aceeași cultură și pe aceeași suprafață într-un sezon.
Recomandări de aplicare. Tratamentele se fac în preajma înfloritului și până la compactarea ciorchinilor, asigurând o normă de 0,4 l/ha (de regulă în 1000 litri de soluție). Echipamentul de tratare trebuie să asigure o pulverizare corespunzătoare inclusiv a părților mai puțin expuse ale butucilor de vie (mai ales partea inferioară și ciorchinii).