Taierea vitei de vie - video


Via pe care ati vazut-o in clip este de circa 25 de ani in proprietatea familiei mele si a fost infiintata in anii '70. Prin urmare este o vie cu o varsta inaintata, daca luam in calcul suprafetele de vie defrisate si transformate in terenuri arabile sau supuse proiectelor de reconversie al plantatiilor cu vita de vie.
Dupa cum v-a prezentat Tarzan (este o porecla), fiecarui butuc i se lasa maxim 4 vite (noi si multianuale). La butucul respectiv, au fost lasate 3 vite multianuale si una noua; situatia difera de la butuc la butuc, deoarece sunt situatii in care toate vitele pot fi noi sau toate pot fi multianuale. Fiecare butuc in parte este o entitate individuala, prin urmare va raspunde diferit la acelasi tip de lucrare. In plus, acea parcela cuprinde (pe acelasi rand) mai multe soiuri de vita de vie, mai exact, este un cupaj tehnologic. Pe un rand se gasesc in proportie de aproximativ 50% butuci de Merlot, 30% butuci de aligote, iar restul de 20% sunt butuci de Feteasca alba, Feteasca regala, Chasselas, Muscat hamburg, Feteasca neagra. Nu va spun ce chin e la recoltat, ca trebuie sa intru sa culeg fiecare soi in parte. Nu fac reconversie, deoarece maturitatea butucilor se observa in calitatea vinului, deoarece clonele utilizate la plantarea se preteaza bine zonei.
Pentru cei inaintati in varsta modul acesta de lucru se va traduce sub forma "slutesti via". Nu e o "sluteala" a viei, deoarece:
AVANTAJE:
- tipul de taiere tip arbust ofera posibilitatea de reinnoire a corzile. Tipurile de taiere inalta si semi-inalta dau probleme, taietorilor, in refacerea butucului deasupra punctului de altoire. Pastrand mereu lemn tanar (dupa cum se vede via nu e padure, iar butucul nu e copac), radacina nu este suprasolicitata in vederea hranirii lemnului neproductiv, intregul complex de substante nutritive extras din sol prin radacina este distribuit catre lastarii verzi si inflorescente, respectiv struguri.
- curatarea de pe punctul de altoire (acum ditamai capatana) a resturilor de lastari neviabili, da posibilitatea de "intepare" a unor lastari noi, tineri, viabili, in vederea reinnoirii corzilor multianuale, corzi care au ca scop obtinerea rodului.
- este important curatarea de carceii lemnificati. Taierea vitei de vie este o lucrare prin care se elimina pana la 80% din materialul lemnos al butucului. Dupa cum se poate vedea, Tarzan a scos foarte putin material lemnos, deoarece prin scurtarea lastarilor verzi procentul a scazut. In via pe care o adminsitrez, scurtarea lastarilor o realizez de cel putin trei ori, pe sezon, pentru ca asa imi cere butucul, nu ca are un scop stiintific anume.
- cele 4 vite lasate are ca scop "nesufocarea" butucului in perioada de vegetatie. Sunt viticultori care lasa 6 - 8 vite, ca sa aibe productie. Diferenta valorii cantitative nu difera intre cele doua variante; ce difera este numarul de struguri: daca ei obtin circa 50 - 51 de struguri pe un butuc, eu obtin 20 - 30 de struguri. Un numar mai mic de vite, presupune un numar mai mic de lastari verzi. Asta permite o aerare mai buna a butucului si o scurgere mai rapida a apei, in cazul precipitatiilor din timpul verii si toamnei. Sunt atatia viticultori care "fac tensiune" cand ploua toamna, in campanie, cu gandul ca intra putregaiul in struguri si se fac "lana".
- legarea vitelor de prima si a doua sarma, fara incordat, favorizeaza prinderea lastarilor tineri, prin carcei, de sistemul de palisare. Aproximativ 40% din procesul de teire sau legare al lastarilor este realizat in mod natural. De ce? Cu exceptia soiului Rkakitzeli sau arcatica sau iarcatica (soi a caror lastari au o crestere erecta), toate celelalte soiuri au lastari cu crestere semierecta. Prin urmare, o eventuala intarziere a lucrarii de legare a lastarilor verzi nu va da batai de cap lu' nenea tractoristu' sa faca tratamentele fitosanitare in vie, acuzand ca nu poate intra ca "s-au unit lastarii".
- un numar redus de vite ofera avantajul si siguranta fermierului ca fiecare vita va fi legata individual si nu buchet, cum obisnuiesc sa faca zilierii, care trebuie sa indeplineasca norma. Este important ca legarea vitelor sa se faca strans de sarma, sa nu se poata misca. De aceea, cea mai buna legatura este cea cu mlaja = salcie = rachita (fiecare ii spune cum e specific zonei). Legate strans, se evita ruperea legaturii la eventuale adieri de vant, cand butucul este in vegetatie.
- butucul fiind bine aerat, inclusiv strugurii vor fi expusi mai bine radiatiei solare, nemaifiind necesara lucrarea de frunzarit a butucului. La o singura trecere a muncitorului, acesta poate face: legarea lastarilor (care nu se va mai realiza buchet, decat daca "mister" e incapatanat), eliminarea lastarilor care depasesc inaltimea sistemului de palisare, eliminarea lastarilor sterili - fara rod, fara a mai fi nevoie sa se faca frunzaritul butucului. 
- o aerare buna a butucului este binevenita si la efectuarea tratamentelor fitosanitare. Ce e drept, atomizoarele folosite nu produc o presiune prea mare a aerului care insoteste pelicula de solutie, iar o aglomeratie de lastari nu va fi suficient de bine acoperita cu solutie. Nu se poate spune acest lucru si in cazul folosirii pompelor romanesti vechi, MSP-uri sau MSPP-uri. Cu toate ca sunt mai grele si necesita un volum mai mare de solutie aplicat la hectar, au avantajul realizarii unui jet de aer puternic, jet care favorizeaza acoperirea unei suprafete mult mai mari de vegetatie din butuc, in cazul aglomerarii de lastari. Acum, mai depinde si de nenea tractoristu'; daca se considera Schumacher, indiferent de utilaj, mare branza tot nu face, iar tratamentul trebuie repetat sau urmatorul tratament trebuie efectuat la un numar mai mic de zile decat ar fi trebuit.
- intreaga productie nu se va mai situa la nivelul primei sarme, eventual la a doua. Ci va fi distrubuita pe toata suprafata butucului, ca-n imaginea de mai jos.


Autumn sensation with a Merlot vine by Aurelian Lupu on 500px.com
Imaginea este realizata in 2013, la un butuc de Merlot. Se poate vedea clar ca strugurii nu stau unii in altii, iar aerul zvanta orice picatura de apa din ploaie sau roua, evitandu-se aparitia putregaiului cenusiu in plina campanie. 
DEZAVANTAJE:
- marele si singurul dezavantaj il constituie si avantaj. Expunerea strugurilor la radiatia solara constituie un dezavantaj in cazul unei caderi de grindina, chiar si o cadere de scurta durata. Dar acest fapt poate fi evitat atat cu sistemele anti-grindina, dar cea mai veche, ieftina, dar neutilizata metoda, pentru ca e veche, o constituie tragerea clopotelor de la bisericile din zona podgoriilor. Este metoda folosita din vechi perioade, care a dat rezultate de fiecare data. Dar lenea si "emanciparea" noastra asteapta niste sisteme antigrindina suficient de costisitoare si a caror eficienta nu este una de 100%; dar sistemul acela are un buton si atat, nu tragi de ditamai franghia.
Iar un alt aspect pe care nu l-am mentionat nici in clip, este acela ca toamna nu mai realizez aratura de toamna. Imi spunea un viticultor ca "nu ari, nu creste via". Eu nu am arat-o si am scurtat-o de cel putin trei ori, anul trecut, in conditiile in care precipitatiile au fost normale, nu exagerate cantitativ.
Daca mai aveti neclaritati, lasati in sectiunea comentarii nedumerirea voastra si va voi oferi un raspuns. Dintr-o postare anterioara, cu tabelul de pesticide, folosind acest tip de taiere si legare, puteti alege produsele fitosanitare cele mai ieftine si sa efectuati un tratament eficient, care sa nu usture la buzunar. Ca in fond, muncim ca sa traim.
Spor si recolte sanatoase va doresc!